ANI & Dracul

"Cool it, Führer cat!"

După episodul infierbantat, plin de suspans și ironie hitchcockiană al alegerilor, nu îmi doream să mai inserez chestii politice pe blog. Dar nu am chef să mă abțin. Pentru că apar evenimente de genul ăsta: http://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-cea-mai-fericita-zi-a-lui-nastaseco-892506.html care mă strâng de gât și dintr-o dată îmi aduc aminte cât de irespirabil e totul în țara în care locuiesc (bad karma, some would say), cât de oribil, cinic, horror. Aducerea asta abruptă la realitate mă face să îmi dau seama că în viața de zi cu zi (în “societatea” românească – cât de fals sună) trăiesc o iluzie întemeiată pe o falsă concepție: aceea că ceva se mai poate schimba, că nu e totul pierdut.

Am avut senzația infantilă, iluzorie – de eliberare – după ce am aflat cu surprindere și ușurare rezultatul alegerilor prezidențiale. Mai avem o șansă, mi-am zis. Ieri, mi-am dat seama că nu mai e, de multă vreme, niciuna.

Mă întreb (în niciun caz aruncând printre rânduri reproșuri ascunse) câți dintre prietenii mei știu despre știrea asta, câți reacționează la ea (nu neapărat în mod public, nu cred că asta contează), ce crede mama, ce crede frate-meu, ce spun prietenii mei din alte țări, care sunt la curent cu ce se întâmplă aici. Și îmi răspund că mulți nu știu, dacă știu, nu le pasă, dacă le pasă, oare pot face ceva, mama refuză să audă de politică, fratele meu îmi ironizează vehemența iar prietenii din alte țări încearcă să mă consoleze că nici pe acolo lucrurile nu sunt mai roze.

N-or fi mai roze, dar nici atât de maro ca aici, unde declarațiile de avere au devenit secret de stat, iar Curtea Constituțională e, de fapt, unul dintre brațele deja proverbialei caracatițe.

„Uite aşa o să-i ia dracu’ pe toţi pe rând, cum i-a luat pe cei de la ANI, pentru că pe toţi cei care fac rău cum au făcut cei de la ANI, îi trimite Dumnezeu jos” (dixit Radu Mazăre, subl. mea). Dacă asta e adevarat, Năstase, Mazare și restul invizibil al aisbergului de corupție ar trebui să înoate în smoală deja.