RSS

Din jale se intrupeaza Electrica

12 Feb

Ce alt mod mai frumos și mai palpitant de a-ți petrece o zi din viață decât să te trezești la 5 dimineața și să descoperi că nu ai curent, să te îmbraci pe bâjbâite și să te mânjești cu cremă (hidratantă) pe unde apuci (în speranța că nimerești totuși și pe față), iar apoi să o pornești agale prin băltoacele imense, ce zic eu, prin lacurile de acumulare dintre blocuri, până la stația de tramvai, rugându-te să nu îți apară în cale vreun câine din haita care locuiește în părculeț pentru că nu ai la tine decât geanta aia ca un sac care, de obicei, îi face să își iasă complet din minți.

Ah, stația… ce fericire. Cât de bine e să fii aici, în siguranță… Iată, însă, că e o dimineață plină de evenimente (deși după iluminatul stradal s-ar zice mai degrabă că e o seară care abia începe), pentru că un om (eufemistic vorbind), care și el se grăbește, trece cu SUV-ul pe linia de tramvai mocirloasă și, în secunda următoare, tu și câțiva nefericiți de lângă tine arătați ca niște dalmațieni abuzați de Cruella. Corul de înjurături se potolește cu venirea tramvaiului.

Iată-te la serviciu. Tastezi cu simțul datoriei, conștient de suflarea călduță a deadline-ului în ceafă. Mai sunt 15 minute și probabil că ai termina, dacă în momentul următor, ziua nu ar hotărî că trebuie să devină încă și mai excitantă, ca să fac un calc grosolan. Tu și ceilalți, împreună cu maușii, calculatoarele și tastaturile desperecheate vă treziți în întuneric complet. După trei ore, încă stăteați pe aceleași scaune, privindu-l pe tipul de la IT făcând piruete printre prize și monitoare albastre. Foarte romantic…

Înapoi acasă. Pentru puțin. Ieși prin hipermarketuri pentru că nu ai curent. Probabil dintr-un instinct atavic care iți spune să rămâi lângă o sursă de hrană si de caldura. Suni la furnizor și o femeie cu cea mai plictisită voce din lume îți spune că va trimite un “echipaj”. Și tu, și ea știți că minte.

E deja seară. Șapte lumânărici pâlpâie pe o farfurie. Între timp, “echipajul” a venit, dar a reparat greșit și acum din panoul electric sar scântei jucăușe. Tu și încă două apartamente sunteți încă în beznă, restul scării, printr-o minune a zeului Ampere, se uită la știri pe Antene, cu sonorul la maxim.

Te chinui să citești, dar în curând ți se face somn. Tocmai când să ațipești, se aude interfonul și cineva rostește, cu un accent moale, aceste cuvinte răgușite care te fac să te pierzi de emoție: “de la Electrica”.

Îți faci mustrări de conștiință pentru că ai gândit urât despre instituțiile statului mai devreme. Pentru o secundă nu mai vrei să emigrezi. Apoi, îți dai seama că omul nu a venit pentru că l-ai sunat tu, ci pentru că, din fericire pentru tine și adicția ta pentru site-uri de socializare, vecinul de sus are prieteni la Electrica. Se milesc și de tine și umblă la siguranțe și la alte treburi care pentru tine vor rămâne întotdeauna la fel de nebuloase ca teoria relativității sau ca Ulise de Joyce.

E noapte deja, dar stai cu luminile aprinse de bucurie. Vorba ceea: Fiat lux. Adică să fie lux.

 
10 Comments

Posted by on February 12, 2010 in jurnal

 

Tags: , , , , ,

10 responses to “Din jale se intrupeaza Electrica

  1. Serban

    February 12, 2010 at 11:23 pm

    Cool, i liked this one!

     
  2. Radu

    February 13, 2010 at 8:02 am

    Faabulos Ali :))) Dar intrebarea mea rautacioasa si care va fi intampinata cu sprancene riiidicate este: Dude! si de ce kkt iti place asa de mult Bucurestiul?

     
    • sheherzadah

      February 13, 2010 at 8:34 am

      Sunt masochista. Intre VRS si Bucuresti, am ales Bucurestiul pentru ca aici sunt sanse sa ma chinuie cineva in moduri mai rafinate… sau macar mai variate; )).

       
  3. Radu

    February 13, 2010 at 9:01 am

    the kinky kitty has claws

     
  4. sheherzadah

    February 13, 2010 at 9:08 am

    vroiai cu tot dinadinsul sa faci o aliteratie, sa inteleg…

     
  5. Radu

    February 13, 2010 at 9:13 am

    yeap, de zile asteptam momentul :)
    thanks Ali, i owe you

     
  6. geosanu

    February 14, 2010 at 12:47 pm

    eu crezusem ca joia mea a fost nasoala…dupa belsugul romantios al statului degeabea pe intuneric in asteptarea luxului, imagineaza-ti o voce cu blugii mulati pe fund: auzi, e panica? pot sa fumez si eu o tigara?

     
    • sheherzadah

      February 14, 2010 at 12:52 pm

      Nuuuuu…. The HORROR!
      (nu mai suport formularea aia!! Don’t spread it around!!)

       
  7. geosanu

    February 14, 2010 at 1:04 pm

    “The path of the righteous man is beset on all sides by the iniquities of the selfish and the tyranny of evil men. Blessed is he, who in the name of charity and good will, shepherds the weak through the valley of darkness, for he is truly his brother’s keeper and the finder of lost children…” bang! bang! bang!
    punem bani de-un pistol cu capse? :)

     
  8. sheherzadah

    February 14, 2010 at 1:35 pm

    Mai bine unul cu gloante de argint. Just to make sure.

     

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: